Pe 27 octombrie 2009 Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate invocata de Sindicatul magistratilor, intr-un dosar al Judecatoriei Targoviste, cu privire la interdictia stabilita pentru judecatori si procurori de a se constitui in organizatii sindicale. Exceptia viza prevederile art 4 din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor, potrivit cu care magistratii, alaturi de militari si persoanele care ocupa functii de demnitate publica, nu se pot constitui sindicate.
Curtea Constitutionala nu a facut vreun efort interpretativ deosebit, ci a facut trimitere la jurisprudenta sa anterioara, consecventa in sensul ca aceasta limitare a exercitiului dreptului de a constitui organizatii sindicale de catre magistrati nu incalca prevederile Constitutiei si nici reglementarile internationale in materie.
Odata cu aceasta solutie s-a risipit o data in plus sansa delimitarii definitive a rolurilor in interiorul organizarii judiciare si profesionale, atat Consiliul Superior al Magistraturii cat si asociatiile profesionale ale magistratilor, care nu sunt altceva decat organizatii neguvernamentale, trebuind sa-si asume in continuare rolul apararii corpului profesional prin actiuni si mijloace care fac parte din instrumentarul clasic al sindicalismului. S-a ratat sansa renuntarii la ipocrizia care caracterizeaza organizarea asociativa in justitie si care face ca, in lipsa vreunor alte canale legale, asociatiile profesionale sa exercite in fapt si functia de aparare a drepturilor si intereselor de natura economica si profesionala ale judecatorilor si procurorilor. Desigur, in lipsa recunoasterii drepturilor care ar deriva automat din calitatea de sindicat - de consultare, de negociere, de petitie, de conciliere sau protest - asociatiile profesionale sunt obligate sa recurga la metode mult mai oculte, in care adevaratele scopuri sunt uneori imbracate in forme partial false, tocmai pentru salvarea aparentelor.
Poate efectul cel mai neproductiv priveste Consiliul Superior al Magistraturii care, sub presiunea legitima a judecatorilor si procurorilor, va trebui sa joace in continuare un rol protectionist, suplinind atat cat se poate absenta unui cadru juridic in ce priveste protectia si prezervarea intereselor de natura economica, sociala si profesionala ale corpului profesional al magistratilor.
Realitatile anului 2009 au aratat o actiune ad-hoc de “sindicalizare” a asociatiilor profesionale, asa cum anticipam intr-un studiu mai vechi, iar orizontul de asteptare pentru anul 2010 ramane deocamdata neschimbat.
Preocuparea pentru interesele si drepturile de natura economica ale magistratilor inca nu se poate desfasura pe deplin la lumina, transparent, ci in continuare va trebui sa imbrace forme mai pretentioase, artificiale, insa mai prizabile, acceptabile din punct de vedere public si desigur conforme cu interdictiile constitutionale in ce priveste organizarea profesionala a magistratilor.
Poate asa vor fi mai atenti si magistratii atunci cand vor vota membrii CSM si nu se vor multumi sa puna pixul pe unul oarecare de pe lista . E sper ca fiecare magistrat sa faca diligente pentru a cunoaste cat de cat profilul fiecarui candidat la CSM , sa nu mai fie indiferenti si sa nu/si mai rada in barba de cei care doresc sa schimbe ceva in acest sistem greoi, bolnav.
Mi/as dori ca drept de vot sa avem si noi, grefierii, daca CSM tot isi aroga dreptul de dispune in ceea ce priveste aceasta categorie profesionala . As vrea sa pot alege cine sa ma reprezinte in CSM .
Dar astea sunt vise ……Cu stima, Nicoleta