Pensia de serviciu nu poate fi o plasă de siguranţă pentru corupţie

Susţin integral propunerile formulate de preşedintele CSM cu privire la regimul pensiei de serviciu a magistratilor în situaţia specială a savârşirii unei infracţiuni de corupţie sau a unei abateri disciplinare grave. Consider demersul ca fiind unul firesc şi având ca finalitate tocmai întărirea statutului judecatorului sau procurorului şi, mai ales, o securizare a pensiei de serviciu prevăzută pentru magistraţi.  Propunerile preşedintelui CSM, odată adoptate şi puse în practică, sunt de natură să confere un plus de legitimitate publică pensiei de serviciu speciale.

Aşa cum a decis Curtea Constituţională încă din anul 2000, printr-o decizie celebră, instituirea pensiei de serviciu pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu. Tocmai întrucât pensia de serviciu este o compensaţie pentru o carieră de privaţiuni şi interdicţii, ea este incompatibilă cu corupţia şi cu călcarea în picioare  a standardului de excelenţă etică specifică statutului de magistrat.

Propunerile formulate de preşedintele CSM nu fac decât să expliciteze unele prevederi legale deja existente. Sub acest aspect, propunerile nu sunt nici senzaţionale, nici fără precedent.

Legea actuala prevede deja pierderea dreptului la pensia de serviciu pentru magistraţii care săvârşesc infracţiuni, precum şi pentru cei care sunt excluşi din magistratură ca urmare a aplicarii unei sancţiuni disciplinare.

Potrivit art. 65 alin. 1 din Legea 303/2004, condamnarea definitivă a unui magistat în funcţie pentru orice infracţiune săvârşită fie cu intenţie, fie din culpă, duce automat la eliberarea din funcţie. În acest caz, precum şi în situaţia excluderii din magistratură ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare, judecătorul sau procurorul pierde, în mod implicit, şi dreptul la pensia de serviciu.

De asemenea, potrivit art. 82 alin. 5 din legea 303/2004, deptul la pensia serviciu este în mod explicit  condiţionat de eliberarea din funcţia de magistrat din motive neimputabile. Eliberarea din funcţia de judecător sau procuror ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, oricare ar fi ea, sau a aplicării sancţiunii disciplinare a excluderii, duc, în condiţiile acestui text de lege, la pierderea dreptului la pensia de serviciu.

Reglementarea există, iar firescul ei nu este pus la îndoială. Un judecător sau un procuror care nu poate solicita ieşirea la pensie în timpul exercitării acţiunii penale sau disciplinare împotriva lui pierde dreptul la pensia de serviciu, prin efectul legii actuale, daca i se aplică definitiv o condamnare penală sau sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură.

Este incorect, imoral şi abuziv ca un alt magistrat aflat în situaţie identică să beneficieze de pensia de serviciu pentru simplul considerent că se află în situaţia de a ieşi la pensie. Diferenţa nu poate fi facută doar de rapiditatea de mână în a scrie sau nu o cerere de pensionare înainte de o soluţie de condamnare sau una de excludere din magistratură. Pensia de serviciu nu poate fi o plasă de siguranţă pentru excluderea din magistratură din motive imputabile şi cu atât mai puţin o garanţie pentru persistenţa în comportamentul corupt.

Tolerarea situaţiei actuale, care permite la limită primirea pensiei de serviciu de către fostul magistrat aflat în executarea privativă de libertate a pedepsei penale pentru fapte de corupţie, nu face decât să erodeze chiar fundamentul juridic şi etic al pensiei de serviciu.